Mâine (5 septembrie) între orele 10 – 12 și 13 – 17, respectiv vineri (6 septembrie) între orele 8 – 12 și 13 – 17 circulaţia pe DC 63 va fi închisă.

Miercuri, 4 septembrie, de la ora 20.00, se vor efectua dezinfecție și pulverizarea substanţelor împotriva țânțarilor, pe piețele Kossuth și Borsos Miklós, precum și pe cele trei locuri de joacă.

Vă rugăm să evitaţi zonele menţionate în timpul dezinfectării!

Din 5 septembrie vor fi efectuate lucrări de reparații pe drumurile asfaltate ale comunei.

Vă rugăm să conduceți preventiv!

Dezinsecția, dezinfectarea și deratizarea sunt procese esențiale pentru controlul dăunătorilor și menținerea igienei într-un mediu sănătos. Totuși, substanțele chimice utilizate în aceste procese pot avea efecte adverse asupra organismului uman și asupra mediului.

Pesticidele sunt produse chimice  folosite pentru combaterea dăunătorilor plantelor și a produselor agricole stocate, precum și pentru combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului și animalelor. Pesticidele sunt substanțe sau amestecuri de substanțe ce conțin ingrediente biologic active împotriva dăunătorilor. Ingredientele biologic active sunt, în general, substanțe toxice cu potențial de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice și pentru om. Din aceste motive producerea, ambalarea, depozitarea, transportul și utilizarea pesticidelor sunt reglementate prin lege.

Pesticidele se clasifică, în funcție de organismul țintă combătut, în: bactericide, fungicide, erbicide, insecticide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide și cu acțiune mixtă.

Orice substanță chimică poate fi toxică dacă nu o utilizăm în mod corect, cum ne indică protocolul de folosință!

Otrăvurile pot fi înghițite, absorbite prin piele, inhalate, stropite în ochi.

Ajunse în corp, pot intra în fluxul sangvin, pot cauza numeroase efecte secundare.

Riscul cel mai mare de intoxicare apare atunci când este expusă calea respiratorie.

Când substanța pătrunde în organism prin respirație, are un debut al toxicității foarte rapid, poate chiar de câteva minute. Dacă o substanță chimică este inhalată sub formă de vapori, de aerosoli care ajung în plămâni, ea va fi rapid preluată și își va începe efectul toxic aproape instantaneu. Unele substanțe toxice vaporizate nu pot fi detectate cu simțurile obișnuite ale omului (persoana respectivă continuă să inhaleze aceste substanțe fără să sesizeze acest lucru).

Efecte asupra organismului uman:

Iritații ale pielii și ochilor: Substanțele chimice pot provoca iritații, mâncărimi sau reacții alergice în contact cu pielea sau cu mucoasele ochilor.

Unele substanțe chimice afectează suprafața ochiului, provocând cicatrice și chiar orbire. Probleme respiratorii: Inhalarea vaporilor sau particulelor din agenții de dezinsecție/dezinfectare poate duce la iritații ale căilor respiratorii, tuse, dificultăți de respirație sau exacerbarea unor condiții existente, cum ar fi astmul, chiar insuficiență respiratorie (sufocare).

Reacții alergice ale pielii și mucoaselor: Anumite persoane pot dezvolta reacții alergice la substanțele chimice folosite, manifestate prin mâncărime, umflături sau leziuni mai profunde.

Efecte neurologice: Unele substanțe chimice pot avea efecte neurotoxice, provocând simptome precum dureri de cap, amețeli, convulsii, pareze, paralizii musculare.

Efecte gastrointestinale: Ingestia accidentală poate provoca greață, vărsături sau diaree. După absorbția digestivă, aceste substanțe determină toxicitate sistemică, care poate determina chiar decesul persoanei.

Efecte asupra coagulării sângelui: Ingerarea substanțelor raticide determină tulburări de  coagulare a sângelui, provocând fenomene hemoragice.

Riscuri pe termen lung: Unele substanțe chimice pot prezenta riscuri pentru boli canceroase sau alte efecte adverse pe termen lung (poate fi afectată fertilitatea și sănătatea reproductivă).

Pentru a minimiza efectele adverse:

Procedurile de dezinsecție și deratizare sunt sigure, atât timp cât se respectă cu strictețe fișele tehnice ale produselor.

Atunci când aceste proceduri au loc acasă și nu există un furnizor autorizat care le efectuează, produsele trebuie cumpărate din magazine specializate, însoțite de fișele de securitate toxicologică.

Trebuie, de asemenea, să fie respectate în totalitate, înscrisurile din aceste fișe, și să nu fie folosite cu o altă destinație decât cea pentru care au fost proiectate.

Chiar dacă substanțele sunt aprobate, atunci când sunt combinate, eliberează o serie de metaboliți care nu mai sunt nici previzibili din punct de vedere farmacologic și toxic și care nu mai respectă aceleași caracteristici ale produselor atunci când le luăm separat. Punerea în contact a celor două substanțe degajă vapori toxici!

ESTE INTERZISĂ UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ VETERINAR PE OAMENI!

Trebuie asigurată ventilație adecvată în timpul aplicării!

Purtați echipament de protecție, cum ar fi mănuși, măști sau ochelari, deoarece substanța toxică poate fi absorbită și prin piele.

Evitați contactul direct cu substanțele chimice și asigurați-vă că animalele de companie și copiii nu au acces la zonele tratate imediat după aplicare.

Primul ajutor în caz de intoxicație:

În caz de înghițire:

Sunați la 112. Monitorizați victima. Incepeți RCP (resuscitarea cardio-pulmonară) dacă este necesar.

Foarte important de reţinut: în cazul intoxicației cu substanță neidentificată toate produsele suspecte trebuie aduse la spital odată cu pacientul, inclusiv lichidul de vărsătură, pentru determinări toxicologice.

În caz de toxine absorbite prin piele:

Scoateți îmbrăcămintea contaminată (cu mănuși și cu ochelari de protecție).

Sunați la 112. Începeți RCP (resuscitarea cardio-pulmonară) dacă este necesar.

Spălați pielea cu apă rece şi săpun (inclusiv pielea capului, unghiile), timp de cel puţin 20 de minute (nu vor fi folosite substanțe uleioase, grase).

În caz de inhalare:

Duceți victima la aer curat. Sunați la 112. Incepeți RCP (resuscitarea cardio-pulmonară) dacă este necesar.

În caz de stropire în ochi:

Sunați la 112. Lăsați apa din robinet să curgă ușor peste ochiul afectat timp de cel puțin 10 minute.

TOXAPEL este un serviciu telefonic de urgenţă realizat  de către departamentul de Toxicologie al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” şi este destinat informării populaţiei asupra modului în care trebuie acordat primul ajutor unui copil intoxicat până la sosirea salvării sau până la prezentarea la spital.

TOXAPEL funcţionează 24 de ore din 24 şi acoperă întreg teritoriul ţării, putând fi apelat de la orice telefon fix, public sau mobil.  (021) 210.61.83, (021) 210.62.82

În perioada 28 – 30 august, din cauza lucrărilor de construcție drum, va fi restricționată circulația pe DC 62 între orele 8 – 12 şi 13 -17.

Ruta ocolitoare spre zona turistică Lok este strada Mohos – Malom – Kakas – Rokalyok.

Comuna Ciumani invită persoanele fizice și juridice fără scop patrimonial, respectiv asociațiile și fundațiile constituite conform legii care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiect în scopul atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă, pentru domeniul  agricultură.

1. Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă a proiectelor, este prevăzută în Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activități nonprofit de interes general cu modificările și completările ulterioare.

2. Sursa de finanțare a contractelor și valoarea: bugetul local, 19.588 lei pentru agricultură.

3. Durata proiectelor: până în data de 31.12.2024.

4. Documentaţia de solicitare a finanțării nerambursabile şi informaţii suplimentare pot fi obţinute prin  e-mail: ciumani@hr.e-adm.ro, sau la Biblioteca Comunală Ciumani, Piața Borsos Miklos Nr.208, Ciumani, judeţul Harghita, se poate descărca de pe sit-ul Comunei Ciumani.

5. Data-limită de depunere a proiectelor: 27. septembrie 2024, ora 12.00

6. Adresa la care trebuie depuse propunerile de proiect: Comuna Ciumani, Piața Borsos Miklos Nr.208, Ciumani, judeţul Harghita.

 7. Selecția și evaluarea proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile se vor face de către comisia de evaluare în data de 01. octombrie 2024, ora 11.00.

O casă bine aerisită este o casă curată!

Alege să ai o casă fără radon!

Ce este radonul?

Radonul este un gaz nobil radioactiv care nu are miros, culoare sau gust.

Radonul este produs din degradarea radioactivă naturală a uraniului din sol și roci. Deși radonul este un gaz, produșii săi de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele atașându-se de particule de praf din aer. Dacă inhalăm aceste particule, radiația pe care acestea o emit ne poate afecta plămânii și pot provoca cancer pulmonar.

În aer liber, radonul se diluează rapid la concentrații foarte scăzute și, în general, nu reprezintă o problemă. Nivelul mediu de radon în exterior variază de la 5 Bq/m3 până la 15 Bq/m3. Cu toate acestea, concentrațiile de radon sunt mai mari în interior și în zonele cu ventilație minimă, cele mai ridicate niveluri fiind găsite în locuri precum mine, peșteri și unități de tratare a apei.

În clădiri precum case, școli, birouri, nivelurile de radon pot varia substanțial de la 10 Bq/m3 până la mai mult de 10 000 Bq/m3. Având în vedere proprietățile radonului, ocupanții unor astfel de clădiri ar putea să trăiască sau să lucreze în niveluri foarte ridicate de radon, fără să știe.

Deoarece este solubil în apă, apa potabilă poate fi o sursă de radon rezidențial; cu toate acestea, cea mai mare parte a expunerii populației generale la radon este prin gazele din sol.

Care sunt efectele asupra sănătăţii?

Radonul este doar unul din factorii de risc pentru cancerul pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar în urma expunerii pe termen lung la concentrații mari de radon depinde de o serie de factori, precum concentraţia de radon din clădire, intervalul de timp în care persoana este expusă şi expunerea la unul sau mai mulți factori de risc pentru cancerul pulmonar, cum ar fi expunerea la azbest si alti agenti cancerigeni care pot fi inhalati (praf de lemn, arsenic, metale industriale, nichel, beriliu si crom), poluarea aerului in mediul urban sau industrial sau fumatul.

O rată crescută de cancer pulmonar a fost observată pentru prima dată la minerii care munceau în minele de uraniu, expuși la concentrații foarte mari de radon. În plus, studiile din Europa, America de Nord și China au confirmat că și concentrațiile scăzute de radon – cum ar fi cele întâlnite în mod obișnuit în mediile rezidențiale – prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătate și contribuie la apariția cancerelor pulmonare la nivel mondial.

Riscul de cancer pulmonar crește cu aproximativ 16% la 100 Bq/m3 de creștere a concentrației medii de radon pe termen lung. Se presupune că relația doză-răspuns este liniară – adică riscul de cancer pulmonar crește proporțional cu creșterea expunerii la radon.

Este mult mai probabil ca expunerea pe termen lung la concentrații de radon care depăşesc nivelul de referință să provoace cancer pulmonar la persoanele care fumează. De fapt, se estimează că fumătorii sunt de 25 de ori mai expuși riscului de radon decât nefumătorii. Până în prezent, nu au fost stabilite alte riscuri de cancer sau alte efecte asupra sănătății.

Cum sunt oamenii expuşi la radon?

În clădiri

Expunerea la radon în interiorul clădirilor şi a locurilor de muncă este de obicei percepută că fiind exclusiv naturală, cea mai importantă sursă de radon fiind,într-adevăr, geologică, şi deci naturală. Dacă în exterior concentraţia de radon este de obicei mică, şi nu reprezintă un factor de risc pentru sănătate, concentraţia de radon din interiorul clădirilor este în mare parte influenţată de modul de proiectare, construcţie şi utilizare a clădirilor şi de gradul de ventilaţie (aerisire).

Aşadar, pentru majoritatea oamenilor, cea mai mare expunere la radon are loc acasă, unde oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului, deși locurile de muncă din interior pot fi, de asemenea, o sursă de expunere. Concentrația de radon în clădiri depinde de:

• geologia locală, de exemplu conținutul de uraniu și permeabilitatea rocilor și solurilor subiacente;
• traseele disponibile pentru trecerea radonului din sol în clădire;
• eliberarea radonului din materialele de construcție;
• rata de schimb între aerul din interior și cel exterior, care depinde de construcția clădirii, de obiceiurile de ventilație ale ocupanților și de etanșeitatea clădirii.

Radonul pătrunde în clădiri prin fisurile din podele, prin joncțiunile podea-perete, golurile din jurul țevilor sau cablurilor, și poate rămâne în clădiri o perioadă lungă de timp, mai ales în timpul lunilor de Iarnă, când casele sunt închise.

Nivelurile de radon sunt de obicei mai ridicate în subsoluri, pivnițe și spații de locuit aflate în contact cu solul. Cu toate acestea, o concentrație considerabilă de radon poate fi găsită și deasupra parterului, în special în spațiile cu ventilație deficitară.

Concentrația de radon poate varia, de asemenea considerabil între clădirile adiacente, precum și în interiorul unei clădiri, de la o zi la alta și de la o oră la alta.

Prin apa potabilă

În multe țări, apa potabilă este obținută din surse de apă subterană, cum ar fi izvoare, puțuri și foraje. Aceste surse de apă pot avea concentrații mai mari de radon decât apa de suprafață din rezervoare, râuri sau lacuri, în funcție de geologia solului.

Până în prezent, studiile epidemiologice nu au confirmat o asociere între consumul de apă potabilă care conține radon și un risc crescut de cancer de stomac. Radonul dizolvat în apa de băut este eliberat în aerul interior. În mod normal, se primește o doză mai mare de radon din inhalarea radonului, comparativ cu ingerarea.

La locul de muncă

La fel ca în cazul locuințelor, la locurile de muncă, se pot înregistra niveluri mari de radon.

Expunerea la radon la locul de muncă ar trebui să fie gestionată de către angajator, întrucât aceasta reprezintă un risc profesional. În general, acțiunile necesare pentru gestionarea nivelurilor de radon la locul de muncă sunt similare celor întreprinse pentru locuințe și includ verificarea probabilității de înregistrare a unui nivel mare de radon în funcție de zona în care este situat locul de muncă și, după caz, măsurarea nivelurilor de radon la locul de muncă.

 Ce putem face?

Reducerea radonului în clădiri

Există metode bine testate, durabile și eficiente din punct de vedere al costurilor pentru prevenirea radonului în clădirile noi și reducerea radonului în locuințele existente. Prevenirea radonului ar trebui luată în considerare atunci când se construiesc noi structuri, în special în zonele predispuse la radon.

Modalități de reducere a nivelului de radon în clădirile existente includ:

• creșterea ventilației sub podea;
• instalarea unui sistem de colector de radon în subsol sau sub o podea solidă;
• evitarea trecerii radonului de la subsol în spațiile de locuit;
• etanșare pardoselii și a pereților;
• îmbunătățirea ventilației clădirii, mai ales în contextul conservării energiei.

Reducerea radonul în apa potabilă

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca nivelurile pentru radon din apa potabilă să fie stabilite pe baza nivelului național de referință pentru radonul din aer.

În circumstanțe în care ar putea fi de așteptat concentrații mari de radon în apa de băut, este prudent să se efectueze măsurători periodice.

Există tehnici simple și eficiente pentru a reduce concentrația de radon în sursele de apă potabilă cum ar fi: aerare sau utilizarea filtrelor granulare cu cărbune activ.

Recomandări

Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă opțiuni de politică pentru reducerea riscurilor pentru sănătate cauzate de expunerea la radon rezidențial prin:

• furnizarea de informații despre nivelurile de radon în interior și riscurile asociate pentru sănătate;
• implementarea unui program național de radon care vizează reducerea atât a riscului general al populației, cât și a riscului individual pentru persoanele care trăiesc în medii cu concentrații mari de radon;
• dezvoltarea protocoalelor de măsurare a radonului pentru a ajuta la asigurarea calității și consecvenței în testarea radonului;
• implementarea prevenirii radonului în codurile de construcție pentru a reduce nivelurile de radon în clădirile în construcție și programe de radon pentru a se asigura că nivelurile sunt sub nivelurile naționale de referință;
• promovarea educației profesioniștilor din domeniul construcțiilor şi acordarea de sprijin financiar pentru eliminarea radonului din clădirile existente;
• includerea radonului ca factor de risc în strategiile naționale legate de controlul cancerului, controlul tutunului, calitatea aerului din interior și conservarea energiei.

Expunerea la radon are loc în primul rând în locuințe și, prin urmare, este responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a testa și de a lua măsuri pentru a diminua radonul din interior!

În România, managementul expunerii la radonul din interior se desfăşoară în conformitate cu Planul Național de Acțiune pentru Radon (PNAR ) (HG nr. 526 din 12 iulie 2018; aflat acum în revizuire), care vine în întâmpinarea cerințelor Directivei CE 2013/59/Euratom  de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Responsabilitatea implementării PNAR este a Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

Surse bibliogafice

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/radon-and-health

https://insp.gov.ro/download/cnmrmc/Informatii/radiatiiionizante/Raport-studiu-perceptie-cunostinte-surse-de-informare-radon.pdf

https://www.iaea.org/es/newscenter/news/que-es-el-radon

Accesând link-urile de mai jos puteți regăsi documentele tehnice ale cadastrului pentru sectoarele cadastrale:

• Sectorul nr. 2
  • Plan cadastral
  • Opis alfabetic deținători
  • Registrul cadastral al imobilelor
• Sectorul nr. 6
  • Plan cadastral
  • Opis alfabetic deținători
  • Registrul cadastral al imobilelor
• Sectorul nr. 47
  • Plan cadastral
  • Opis alfabetic deținători
  • Registrul cadastral al imobilelor

Medicii fac un apel către populație să folosească insecticidele și erbicidele cu atenție și precauție sporită, ținând cont de indicațiile acestora. Este necesară respectarea strictă a indicațiilor, este interzisă utilizarea produselor de uz veterinar pe oameni. Cumpărați astfel de produse doar din locuri autorizate, precum farmaciile veterinare, și respectați instrucțiunile de utilizare, cum ar fi purtarea echipamentului de protecție, deoarece substanța toxică poate fi absorbită și prin piele. Nu folosiți aceste produse în spații închise și folosiți-le doar în scopul indicat în manualul de utilizare al produsului.

Mai mulți membrii a unei familii din Ciuc se zbat pentru viață din cauza unei intoxicații severe cu un insecticid, vă rugăm să luați în serios avertizarea și sfatul medicilor.

Sursa: Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc