Contractele de arendare

Contractele de arendare sunt reglementate de articolele 1836 – 1850 din Codul Civil.

Contractele de arendare trebuie să conțină părțile contractante și datele personale ale acestora, denumirea suprafețelor închiriate, suprafața terenului și numărul de parcele, precum și durata contractului de închiriere.

Durata arendării este de minim 7 ani și maxim 10 ani, conferind arendașului siguranță și stabilitate în scopul efectuării cheltuielilor aferente cultivării și recoltării terenului.

În cazul decesului arendatorului, moştenitorii sunt obligaţi să menţină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendaşul.

În cazul vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să menţină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate.

În cazul schimbării în acte a numelui proprietarului de teren (căsătorie, divorț), modificările trebuie raportate la organul fiscal la care a avut loc înregistrarea contractului de arendă.

Contractul de arendare se reînnoieşte de drept, pentru aceeaşi durată, dacă niciuna dintre părţi nu a comunicat cocontractantului, în scris, refuzul său cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea termenului, iar în cazul terenurilor cu destinaţie agricolă, cu cel puţin un an. (Codul Civil Art. 1848)